România nu duce lipsă de resurse de energie, ci le folosește ineficient, într-un sistem slab coordonat, cu investiții insuficiente și decizii care mută dependența dintr-o parte în alta (de la cărbune la importuri, de la țiței la produse finite, de la producție la rețea). Această situație relevă o gestionare defectuoasă a resurselor naționale, care ar putea fi optimizată printr-o planificare strategică mai coerentă și prin alocarea de fonduri pentru modernizarea infrastructurii energetice. Expertul atrage atenția că, în loc să se investească în soluții sustenabile și în eficientizarea consumului, deciziile luate până acum au dus doar la o redistribuire a vulnerabilităților, fără a rezolva problema de fond a ineficienței.
