Analiza celor 52 de studii subliniază că protecția excesivă a părinților, caracterizată prin intervenții constante și limitarea autonomiei copiilor, este corelată cu creșterea nivelurilor de anxietate și depresie în rândul tinerilor. Deși nu se stabilește o relație directă de cauzalitate, cercetările sugerează că această abordare parentală poate împiedica dezvoltarea abilităților de coping și a rezilienței emoționale. În comparație, generațiile din anii ’60-’70 au beneficiat de un mediu mai puțin controlat, cu mai multe oportunități de explorare independentă și interacțiuni sociale nefiltrate, factori care au contribuit la o reziliență psihologică mai robustă. Problemele actualelor generații sunt amplificate de expunerea la tehnologie, presiuni academice crescute și schimbări socio-economice, iar părinții, în încercarea de a le proteja, pot involuntar agrava aceste vulnerabilități prin supraprotecție.
